Cap. 1 Adevarul
“ Alearga! Alearga!” Tipam la mine insami. Nu vedeam nimic, era o ceata groasa, ma apropiam din ce in ce mai mult de ei, stiam tot, stiam ca m-au parasit.
“Alearga! Alearga…!” Simteam cum mi se imoaie picioarele, pamantul era umed de la ploaie. Si undeva in departare se vedeau doua umbre; era o femeie si un barbat. Femeia avea parul inchis scurt si indreptat in toate directile, barbatul era blond inalt si avea muschii foarte dezvoltati.
Tarr…Tarr…Tarr…
- Ahhhhhhh...ma taci!…am intins mana dupa cel care imi intrerupse visul. L-am apucat strans si l-am izbit de perete.
- A fost un vis, Rose...mi-am spus singura. Mda, un alt vis. De 3 zile aveam acelasi vis. Eu plecam sa ai gasesc pe cei despre care stiam ca sunt morti. Parintii mei.
Nu stiam prea multe despre ei. Mama mea Alice Cullen murise cand ma nascuse pe mine. Iar tatal meu… ei bine stiu doar ca nu m-a vrut.
M-am ridicat din pat si m-am dus
M-am asezat in fata oglinzii, imi placea sa cred ca mostenisem frumusetea de la mama mea. Aveam parul lung, pana la talie, si putin ondulat. Ochii, asa cum imi placea mie sa cred, ii mosteniseam de la tatal meu. Erau caprui. Aveam un corp frumos. De luptatoare, asa spunea bunica. Si tind sa cred ca asta se intampla datorita tatalui mei. Deoare ce mama era scunda. Odata bunica mi-a aratat niste poze cu ea, singurele care le mai avea dupa moarte mamei. Culoare pielii mele le facea pe prietenele mele sa crape de invidie, aratam ca si cum tocmai fusesem la salon sa ma bronzez.
Mi-am periapt dintii si m-am pieptanat. Mi-am luat o bluza subtire, putin cam decoltata, cu noante diferite de ros si rosu, si o pereche de blugi negri si mi-am lasat parul pe spate. M-am machiat discret si mi-am pus la gat un lantisor din aur cu un pandantiv din aur alb.
Am coborat repede scarile si am intrat in bucatarie. Bunica statea la masa si avea in fata o ceasca cu cafea.
- Neatza buni! Am salutato eu cand am intrat.
- Neatza scumpo! Spuse ea zambind. Ce ati dau.
- Mmm…nimic merci. Trebiue sa plec cu All.
- Draga mea…trebuie sa vorbim. O cunosteam foarte bine. In ochii ei se citea speranta, frica si ingrijorarea.
- Buni te simti bine? Am intrebat , iar vocea mea suna cam ciudat.
- Ia loc, te rog. Am facut ce mia spus ea. Se uita pentru cateva secunde la ceasca, trase aer in piept si spuse simplu::
- Te-am mintit!
- Mai mintit?! In legatura cu…ce?
- In legatura cu parinti tai Rose. Spuse si isi ridica ochi la mine, erau plini de lacrimi ce amenintau ca cada.
- Bunico…parinti mei sunt morti. Sti asta, doar tu mi-ai spus…
- Nu Rose...parinti tai nu sunt morti.
- Ce?! Adica parintii mei traiesc iar ei nu stiu?
- Da Rose…parinti tai traiesc, acum sunt in Volerra. Doar ca… nu mai sunt “normali”.
- Cum adica nu mai sunt “ normali”?
- Mama ta era jumatate om , jumatate vrajitor…
- Bunico te simti bine? Vrajitori nu exista, iar parinti mei sunt morti...am spus eu, iar vocea mea incepu sa tremure si lacrimile amenintau sa cada.
lacrimile bunicii se rostogoleau ca o avalansa pe pometii ei rozalii.
- Rose…stiu ca o sa fie greu pentru tine. Doar asculta-ma te rog , promite-mi ca nu ma vei intrerupe, promite-mi.
Nu am putut sa raspund, dar am incuviintat din cap. Bunica trase are in piept si spuse:
- Cand mama ta a inplinit 16 ani , am primit o scrisoare de la Academia magicienilor, prin care imi explica ca o stra bunica de a mea a fost vrajitoare. Mama ta a mostenit aceste puteri. La inceput nu a vrut sa se duca, dar dup ace a terminat primul an la Academie, tot ce asi dorea era sa apere lumea de vampire. Era in ultimul an si intrase in perioada de proba. Please cu o echipa de 6 elevi intr-o misiune, se indepartase de grup. Nu putea sa vada drumul din fata si fara sa vrea si-a pierdut bagheta. A cazut intr-o prapastie adanca. In acea seara in padure erau vampire, venisera la vanatoare, unul dintre ei a gasit-o si a salvat-o. il chema Jasper. Mama ta s-a indragostit de el ,desi stia ca e vampire. Printr-o minune a ramas insarcinata. Cand te-a nascut pe tine , ea, era pe moarte. Jasper nu a vrut sa o lase sa moara, asa ca a transformato si pe ea in vampire. Nu a putut sa te ia cu ea…nu vroia sa treci prin ce a trecut ea…S-a oprit si am vazut pe chipul ei ca nu mai putea continua.
- Dar…nu are cum sa fie adevarat…nu exista asa ceva.
- Exista…dar oamnei nu au aflat de asta…femeia care a venit aici era directoare scolii. Vor sa te ia cu ei la Academie.
- NICI ODATA! Am strigat eu si lacrimile au inceput sa imi cada pe obrajim –am ridicat si am plecat la mine in camera.
- Rose…te rog Rose…ASCULTA-MA! Tipa bunica si bufnii in plans.
- Nici odata…am tipat si am trntit usa.
M-am aruncat cu capul in perna mea si am inceput sa plng in hohote...nu poate fi adevarat. Mama mea murise cand ma nascuse, iar tatal meu nu m-ma vrut niciodata…nici odata, a plecat si nu l-a ineteresat de mine. Daca nu putea sa ma ia cu ea…de ce nu ma vizita? De ce nu am stiut ca am o mama? De ce nu am stiut ca nus un copil ca oricare altul?
- Rose…spuse bunica printer suchituri.
- Pleaca! Am tipat nevoasa. Nu vreau sa te mai vad. Am spus ai am inceput sa plang in hohote.
- Mi-au lasat asta cand au plecat. M-au pus sa ti-o dau atunci cand vei inplini 16 ani. Mi-am ridicat capul si bunica inpinse pe sub usa inchisa un plic mare ingalbenit de vreme…m-am ridicat si pe spatele ei scria:
„De la Alice si Jasper pentru fica lor Rose“.
Am desfacut plicul si inauntru era o poza cu un barbat si o femeie care, aratau foare bonlavi. Femeie , cred ca ea e Alice , mama mea, avea parul scurt , aranjat in toate directile, buzele ei erau roze, iar pe mana stanga se vede o veregheta din argint, ochi ei erau ciudati. Barbatul , tatal meu cred, avea un par latos , cret – asta explica de ce parul meu este ondulat – si era saten, buzele lui erau roze , iar ochi la fel de ciudati, auveau culoare chihilmbarului.
Poza avea forma de inima. Un zambet chinuit mi-sa intins pe buze. Erau parntii meiJ
Am deschis nerabdatoare scrisoare .
HEY!! Speram sa va plac. Primul capitol a fost scris de Dory adica de mineJ, urmatorul e al Mariei, pls scuzati-ma daca am mai gasiit greseli, nu am avut timp sa corectezJkisses.
P.s. COMENTATI….!
